Citit modern sau obicei vechi?
Cărțile electronice sau pe scurt ebookurile reprezintă o modalitate foarte ușoară și convenabilă de a accesa materiale scrise, fie că vorbim despre literatură sau despre texte informative. Discutăm despre un format electronic, deci am avea tendința să asociem acest lucru cu viața „modernă”, însă de fapt conceperea cărților electronice a avut loc în anul 1930, perioadă în care au apărut pentru prima dată și cărțile cu copertă broșată.
Scriitorul Bob Brown a scris mai întâi despre ideea sa care urmărea lansarea unui eReader care să permită cititorilor să citească cărți direct de pe un ecran. Această idee venea în urma vizionării primului „talkie”, referindu-se la un film cu sunet, o adevărată inovație dacă stăm să ne gândim la filmele mute. Brown a numit această idee după ce a vizionat primul său „talkie” (adică un film care include sunet). El a numit ideea „readies”. Potrivit lui Bob Brown, acest dispozitiv era necesar deoarece: „Cuvântul scris nu a ținut pasul cu epoca… Filmele l-au depășit. Avem talkie-urile, dar încă nu avem cititori. […] Pentru a continua să citesc cu viteza de azi, trebuie să am o mașină. […] O mașină de citit simplă pe care o pot transporta sau mișca, o pot atașa la orice priză electrică veche și pot citi romane de sute de mii de cuvinte în 10 minute, dacă vreau să fac asta și vreau să fac asta. [Această mașină ar permite] cititorilor să regleze dimensiunea textului și să evite tăierea hârtiei.”
Această ipotetică idee de „readies” ar permite cititorilor să citească cărți la o viteză mult mai rapidă decât ar putea citi cărțile tipărite. În afară de clasica convertire a cărților în fișiere digitale, ideea lui Brown ar veni cu o altă inovație, adică aceea de a înlocui cuvintele normale cu un număr mare de simboluri telescopate sau așa numitele cuvinte-valiză și de a folosi noi tipuri de punctuație pentru a simula acțiunea sau mișcarea. După cum probabil presupuneți, aceste idei de citire rapidă nu au „prins” niciodată în momentul în care a fost vorba despre inventarea dispozitivelor de citire electronică și a cărților electronice, dar ideea de a citi cărți în format electronic a făcut-o și a avut un real succes.
Primul prototip eReader a fost conceput de profesoara de limba spaniolă Angela Ruiz Robles în 1949. Datorită grijii pe care le-o purta elevilor săi, văzându-i că se chinuie să care multe kilograme de cărți în spate, Angela a fost inspirată să creeze o invenție care să le permită elevilor să citească mult mai ușor. Profesoara a denumit invenția Enciclopedia Mecánica, iar dispozitivul conținea bobine de text tipărit, care puteau fi acționate folosind aer comprimat. Prototipul inventat de Robles nu era unul electronic, dar era primul dispozitiv de citire automată cunoscut. Bineînțeles că, după lansare, invenția ei a trecut prin mai multe reproiectări, iar versiunea finală a inclus înregistrări audio, o lupă, un calculator și o lumină electrică de citire. Nu s-a pus niciodată problema de a scoate aceste prototipuri pentru producție în serie, dar unul dintre ele este încă păstrat la Muzeul Național de Știință și Tehnologie din La Coruña, Spania.
Există totuși unele dezbateri cu privire la prima carte electronică. În 1949, Roberto Busa a început să creeze un index electronic (Index Thomisticus), puternic adnotat pentru lucrările teologului Thomas Aquinas, pe care, în cele din urmă, l-a completat în 1970. Această operă digitală a fost stocată inițial pe un singur computer, dar a fost lansată ca CD-ROM în 1989. Sunt unii istorici care nu consideră că această lucrare este prima carte electronică, având în vedere faptul că a fost destinată să fie folosită pentru studierea textelor existente, mai degrabă decât să fie o ediție publică de sine stătătoare. În același timp, unii istorici consideră că mai multe proiecte de la începutul anilor ’60 sunt precursorii cărților electronice moderne. Printre aceste proiecte se numără NLS (oN-Line System), condus de Doug Engelbart la Stanford Research Institute (SRI) și proiectele Hypertext Editing System și FRESS (File Retrieval and Editing System), conduse de Andries van Dam la Universitatea Brown.
Documentele FRESS au fost rulate pe serverul IBM și au fost formatate dinamic pentru utilizatori diferiți, afișând hardware, dimensiunile ferestrelor etc. și conținând cuprinsuri și indexuri automatizate. Aceste sisteme au permis utilizarea hyperlinkurilor, a graficii și a multor alte facilități. Van Dam se presupune că este cel care a inventat termenul de „carte electronică”.
FRESS a fost utilizat în principal pentru citirea de texte primare extinse online, dar și pentru adnotări și discuții online în cadrul mai multor cursuri, fiind vorba inclusiv de poezie engleză și biochimie. Universitatea Brown și-a continuat munca timp de mulți ani în sistemele de cărți electronice, inclusiv în proiectele finanțate de US Navy. Acestea urmăreau reparații electronice-manuale, un sistem hipermedia distribuit pe scară largă cunoscut sub numele de InterMedia, o companie derivată numită Electronic Book Technologies, care a creat DynaText (primul SGML, bazat pe un sistem de citire electronică), precum și lucrările Scholarly Technology Group privind standardul Open eBook.
Începând cu anul 1971, Michael S. Hart a lansat Project Gutenberg și a digitalizat Declarația de Independență a SUA, devenind prima carte electronică din lume. Acest lucru se petrecea în același an în care a fost trimis primul mesaj de e-mail – între două computere mainframe. În 1985, Compania Voyager, pionieră în CD-ROM-uri, a fost fondată și a publicat „cărți extinse” pe CD-ROM, inclusiv Jurassic Park, al lui Michael Crichton.
În 1987, Eastgate Systems, o companie cunoscută pentru crearea de jocuri pe computer, a publicat prima sa lucrare de ficțiune în hipertext: „Afternoon”, o poveste de Michael Joyce. Cartea era disponibilă pe dischetă. În 1993, Digital Book, Inc. a oferit primele 50 de cărți digitale pe dischetă.
În 1990, John Galuskza, fondatorul Serendipity Systems, a creat un program de afișare de cărți electronice numit PC-Book. Prezenta pagini numerotate și marcaje.
În 1992, cărțile electronice bazate pe DOS au fost convertite în ediții compatibile cu Windows.
În 1993, BiblioBytes a lansat un site web pentru a vinde cărți electronice pe internet, prima companie care a creat un sistem de schimb financiar pentru rețea.
În 1994, formatul în care au fost publicate cărțile electronice s-a schimbat din text simplu în HTML.
Roy Hoy a lansat compania de publicare The Fiction Works (www.fictionworks.com) special pentru a produce cărți electronice.
În 1998, au avut loc patru evenimente importante:
1) NuroMedia a lansat primul cititor de cărți electronice portabil, Rocket, care a permis descărcarea cărților electronice de pe un computer printr-un cablu serial.
SoftBook și-a lansat cititorul SoftBook. Cu o husă din piele, acest sistem de comandă telefonică pe bază de telefon poate transporta 100.000 de pagini de conținut, inclusiv text, grafică și imagini.
2) A fost obținut primul ISBN emis pe o carte electronică.
3) Bibliotecile din SUA au început să ofere cărți electronice gratuite publicului prin intermediul site-urilor lor web și al serviciilor asociate.
4) Google a fost fondat de Larry Page și Sergey Brin.
În 1999, editorul american Simon & Schuster a creat o nouă amprentă, ibooks și a devenit primul editor comercial care a publicat simultan titluri în format ebook și tipărit. Printre autorii prezentați au fost Arthur C Clarke, Irving Wallace, Howard Fast și Raymond Chandler. Apoi, Oxford University Press a oferit o selecție de cărți pe internet prin NetLibrary.
Tot atunci, Institutul Național de Standarde și Tehnologie din America a ținut prima sa conferință de cărți electronice. Dick Brass de la Microsoft a declarat că acesta este viitorul lecturii. „Ne lansăm într-o revoluție care va schimba lumea cel puțin la fel de mult ca Gutenberg”, a declarat el și a prezis că până în 2018, 90% din toate cărțile vândute vor fi cărți electronice.
În 2000, în același an în care au fost lansate discurile Blu-Ray, Stephen King a oferit romanul său Riding the Bullet ca un fișier care poate fi citit doar de computer, iar doi ani mai târziu, Random House și HarperCollins au început să vândă versiuni digitale ale publicațiilor lor. În 2004, Sony a lansat e-reader-ul Sony Librie și apoi Sony Reader în 2006. Sony Reader a fost un gadget de dimensiunile unei cărți, care a introdus piața de masă pe un ecran inovator de tip hârtie numit E Ink, ceea ce a creat o experiență de citire confortabilă și portabilă. O altă mișcare importantă: Sony și-a „căsătorit” e-readerul cu un magazin online de cărți electronice care a simplificat accesul la cărți electronice, deși cumpărarea și citirea cărților electronice nu erau încă pentru toată lumea.
2007 a schimbat lumea lecturii pentru totdeauna cu lansarea de către Amazon a cititorului de cărți electronice Kindle în SUA și lansarea iPhone de către Apple. Relația dintre Amazon și editori a asigurat lansarea unui catalog mare de titluri populare, fiind un mod accesibil pentru toate tipurile de consumatori.
Până la apariția Kindle-ului, cumpărarea și citirea cărților electronice necesitau abilități tehnice și o toleranță imensă. Atunci, Amazon a stabilit un preț de top de 9,99 USD pentru majoritatea cărților sale electronice.
Înainte de Kindle, mai puțin de 1% din vânzările de pe piața cărților erau reprezentate de cărțile electronice, dar vânzările au crescut după intrarea Amazon. După cinci ani, au ajuns la 20% din piața cărților comerciale din SUA, aproximativ jumătate din vânzările de noi ediții populare provenind din edițiile de cărți electronice și o treime din populația adultă din SUA deținătoare a unui e-reader sau a unei tablete.
Trist este că în timp ce ratele de creștere încetinesc acum pe unele piețe, cum ar fi SUA, piața de cărți electronice continuă să se extindă, pe măsură ce tipărirea se micșorează, preconizându-se că vânzările de cărți tipărite vor fi eclipsate în curând. Între timp, restul lumii începe să citească nimic altceva decât cărți electronice.
În 2009, Barnes & Noble a introdus Nook, iar Sony s-au conectat cu diverse biblioteci prin rețeaua digitală Overdrive pentru a permite clienților acestora să împrumute cărți electronice din biblioteca lor locală.
2010 a fost un an de publicitate pentru cărți electronice, deoarece:
1) Apple a lansat iPad-ul împreună cu iBooks și iBookstore-ul său pe iTunes, vânzând jumătate de milion de cărți electronice în mai puțin de o lună.
2) S-a lansat eBookstore-ului Google.
3) Amazon a raportat că, pentru prima dată, vânzările sale de cărți electronice au depășit numărul vânzărilor sale de cărți pe hârtie.
Până în ianuarie 2011, vânzările de cărți electronice de la Amazon au depășit vânzările cărților pe hârtie, depășind până la sfârșitul primului trimestru al anului 2012, pentru prima dată, toate vânzările de cărți pe hârtie, ajungând la un venit de peste 3 miliarde de dolari, la nivel național. La sfârșitul anului 2013, Asociația Editorilor Americani a anunțat că eBook-urile reprezentau acum aproximativ 20% din totalul vânzărilor de cărți din S.U.A.
În ziua de astăzi, cărțile electronice se găsesc sub diferite forme, ca PDF-uri tipărite, PDF-uri îmbunătățite cu hyperlinkuri și fișiere încorporate sau sub formă de fișiere EPUB sau MOBI, acestea fiind „adevăratele cărți electronice”:
Este clar că industria editorială se schimbă cu totul în urma lansării acestor cărți electronice, cu toate că natura și amploarea acestor schimbări variază foarte mult de la o companie la alta și de la un gen la altul. Diferența este aceea că înainte de cărțile electronice, toate companiile editoriale aveau în comun un lucru: produceau și vindeau exemplare individuale ale cărților tipărite, indiferent dacă publicau manuale școlare, romane de dragoste, monografii științifice sau manuale tehnice. Rețelele de distribuție, drepturile de autor și prețurile au fost destul de stabile, în raport cu schimbarea și experimentarea constantă din 2007. Cărțile tipărite au ajuns să fie mai puțin frecvente, întrucât conținutul este produs și distribuit, acțiune ce determină fragmentarea industriei, făcând acțiunea colectivă, de cooperare și de dezvoltare a unor modele de afaceri standard mai puțin probabile. Editorii nu mai sunt sau nu mai au ca scop componenta fizică a produselor lor, ci mai degrabă se concentrează pe o altă activitate, aceea de a găsi, rafina și promova pachetele de informații.
Din punctul de vedere al autorilor, lucrurile sunt cât se poate de clare. Lucrarea lor se schimbă foarte puțin pe măsură ce cărțile electronice devin mai populare, având în vedere faptul că cercetează, scriu și lucrează cu editorii așa cum au făcut-o de zeci de ani și își promovează munca împreună cu departamentul de marketing al editorului. Cu toate acestea, detaliile contractului lor de publicare vor deveni mai complexe dacă specifică și fragmentează (de exemplu, în funcție de teritoriu sau de tip) drepturile lor de publicare electronică și aleg să negocieze structuri specifice ale drepturilor de autor pentru cărțile electronice.
E firesc ca promovarea cărților să fie făcută în special prin intermediul internetului, în același timp în care cărțile electronice reprezintă o parte mai mare din vânzările de cărți ale autorului. Cantitatea mare de cărți electronice îi determină pe autori să își facă auzită vocea, atrăgând vânzări semnificative asupra creațiilor lor, iar acest lucru dă naștere nu numai creșterii rețelelor sociale și a blogurilor, ci și a noilor modele îndrăznețe de licențiere destinate creșterii vizibilității. Autorii pot distribui gratuit copii digitale sau fragmente de cărți, le pot publica sub licențe deschise care permit partajarea și reutilizarea (cum ar fi licențele Creative Commons) și pot încuraja participarea fanilor la procesul de scriere.
18 septembrie – Ziua Citește un eBook
De ceva timp, tot mai mulți părinți, profesori și nu numai, și-au pus problema faptului că tinerii nu mai citesc. De aceea, s-au înaintat tot felul de campanii de promovare a cititului, în același timp în care începuse „moda” de a citi în format electronic. Așadar, datorită acestei invenții, acum avem posibilitatea de a citi aproape orice carte direct de pe computer sau de pe un dispozitiv electronic portabil. În acest mod, industria eBook-urilor s-a extins, iar nume precum Kindle, Nooks și aplicații disponibile pe multe tipuri de dispozitive, cum ar fi telefoanele mobile și tabletele, au devenit etalonul cititului în format electronic.
Ziua Citește un Ebook este o zi care te încurajează să faci exact asta, fiind o oportunitate perfectă de a testa acest tip de citire. Așa puteți experimenta și vă puteți mobiliza în același timp să citiți acea carte de care ați tot fugit, dar puteți folosi această zi și pentru a sensibiliza și a încuraja alte persoane să înceapă să citească și cărți electronice.
Istoria Read An eBook Day
International Read an eBook Day, cunoscută și sub numele de Read an eBook Day, este sărbătorită pe 18 septembrie în fiecare an. Ideea îi aparține unei companii americane specializată în distribuția digitală de cărți electronice, cărți audio, muzică și titluri video, care poartă numele de OverDrive, Inc.
OverDrive a fost întemeiată în 1986 în Cleveland, Ohio. S-a specializat inițial în conversia mediilor analogice în formate digitale, cum ar fi dischetele și CD-urile. De îndată ce internetul a devenit o formă fiabilă de distribuție media digitală, compania și-a mutat serviciile online și a deschis Content Reserve, un depozit digital pentru editori pentru a distribui cărți electronice, cărți audio și alte suporturi descărcabile.
OverDrive a lansat Read a eBook Day în 2014 pentru a promova citirea pe dispozitive digitale. Având în vedere faptul că invenția cărților electronice ne oferă cartea preferată direct de pe dispozitivul electronic, putem spune că suntem conectați în permanență cu poveștile preferate și putem să le citim oricând, oriunde. Cu un e-reader, smartphone sau tabletă, vă puteți bucura de o carte minunată, indiferent dacă vă relaxați pe o canapea, acasă sau faceți o călătorie cu avionul. Acestea nu numai că ajută la economisirea spațiului, dar sunt și accesibile.
Dacă doriți să participați la International Read an eBook Day, tot ce trebuie să faceți este să lăsați deoparte cartea pe care o citiți în prezent și să începeți să citiți o carte electronică. De asemenea, sunteți bineveniți să împărtășiți titlurile cărților preferate și poveștile despre motivul pentru care iubiți cărțile electronice pe social media. Nu uitați să utilizați hashtagul #eBookLove, astfel încât alți iubitori de cărți electronice să vă poată găsi postarea.
