Motivele pentru care un scriitor decide să scrie sub pseudonim sunt multe și diverse. Uneori, e vorba de femei care se tem că nu vor fi publicate sau citite dacă își lasă numele real, așa că aleg un nume de bărbat pentru cariera lor de scriitoare. Alteori, e vorba de scriitori care vor să își ascundă identitatea de teamă să nu își facă de rușine rudele. Mai sunt și cazuri când un pseudonim sună pur și simplu mult mai bine decât numele adevărat. Și, bineînțeles, mai sunt și alte motive, pe care te invităm să le descoperi mai jos, în lista noastră de autori care au publicat sub un pseudonim.
Mark Twain – Samuel Langhorne Clemens
Puțini sunt cei care știu că celebrul scriitor Mark Twain avea de fapt un alt nume. În realitate, pe îndrăgitul autor îl chema Samuel Langhorne Clemens, ce-i drept, un nume mult prea lung și dificil de ținut minte în lumea literară. Așa că a ales Mark Twain, un nume pe care l-a auzit pe când avea doar 20 de ani și lucra pe nave cu abur. Pe atunci, pe râul Misssissippi, vapoarele puteau trece doar dacă apa avea o anumită adâncime. De aceea, atunci când apa atingea nivelul dorit, cineva striga „Mark Twain”. Și uite așa s-a ales tânărul Samuel cu un nou nume care avea să îl facă celebru, așa cum l-au făcut și minunatele sale scrieri.
Charlotte, Emily și Anne Bronte – Currer, Ellis și Acton Bell
Să fii femeie și să vrei să devii scriitoare în secolul al XlX-lea nu era o treabă chiar ușoară. Și pentru că dorința și determinarea erau mai mari decât cutumele vremii, cele trei surori Bronte și-au luat fiecare câte un pseudonim și s-au apucat de scris. Charlotte și-a ales numele Currer, Emily a mers pe Ellis, iar Anne a mizat pe Acton Bell.
Stan Lee – Stanley Martin Lieber
Stanley și-a dorit enorm să devină scriitor, încă de pe vremea când era foarte-foarte tânăr. A început cu benzi desenate, iar strategia lui era să le semneze pe cele pentru copii cu numele Stan Lee, urmând ca în viitor să își folosească propriul nume pentru cărțile mai importante pe care le va scrie. Ideea e că a devenit atât de celebru pentru benzile desenate, încât a rămas pentru tot restul vieții la numele de Stan Lee.
George Orwell – Eric Arthur Blair
Când s-a hotărât să devină scriitor, Eric Arthur Blair și-a început cariera cu romanul „Fără un sfanț în Londra și Paris”, în care își povestea experiența de pe stradă, când a trăit ca o persoană fără adăpost. De teamă să nu își supere părinții sau să îi facă de rușine, tânărul Eric și-a ales un alt nume cu care să-și semneze operele literare. A ales George Orwell, care se pare că i-a purtat atât de mult noroc, încât și-a făcut mândri și cititorii, și părinții.
Maya Angelou – Marguerite Annie Johnson
Când managerul său i-a explicat importanța unui nume bine ales în lumea literară și că numele său real mult prea greoi are nevoie de o schimbare rapidă, Marguerite a făcut o combinație de zile mari. Și-a adus aminte de porecla sa din copilărie („mya sister”) și de primul ei soț, Tosh Angelos și uite așa a ieșit numele Maya Angelou.
Pablo Neruda – Ricardo Eliecer Neftali Reyes Basoalto
Un alt poet minunat avea să-și schimbe numele real cu un pseudonim care urma să îl facă celebru. Micul Ricardo știa că va deveni scriitor încă de pe vremea când avea doar 13 ani. Însă tatăl său avea alte planuri pentru el, așa că i-a interzis să devină poet, pe motiv că „scrisul nu ține de foame”. Ricardo și-a schimbat numele în Pablo Neruda și i-a demonstrat tatălui său contrariul.
Anne Rice – Howard Allen Frances O’Brien
Lui Howard O’Brien îi plăcea atât de mult numele său, iar Katherine își iubea atât de mult soțul, încât au hotărât să își numească cea de-a doua fiică… Howard. Ca să evite să fie ținta bullyingului la școală, micuța Howard și-a schimbat numele în Anne, încă din prima zi de școală. Ulterior, după ce s-a căsătorit cu poetul Stan Rice, a început să scrie și să publice sub numele de Anne Rice și așa a rămas cel mai bine cunoscută pentru celebrele sale opere „Interviu cu un vampir” sau „Regina damnaților”. În schimb, când a ales să scrie romane erotice, și-a ales din nou alte nume, cum ar fi Anne Rampling sau A. N. Roquelaure.
George Eliot – Mary Ann Evans
Mary Ann iubea să își pună pe hârtie sentimentele și pasiunea ei pentru dragoste. Însă știa că în acele vremuri nimeni nu ar fi luat-o în serios și nimeni nu ar fi publicat-o, dacă ar fi scris atât de romantic cu un nume de femeie. Așa că și-a luat un nume de bărbat și a continuat să facă ce știa mai bine – să scrie. Plus că noul nume a ajutat-o să stea departe și de scandalurile de la acea vreme, pentru că a avut toată viața ei o relație intensă de dragoste cu un bărbat căsătorit. Mai exact cu filosoful George Henry Lewes, de la care a „împrumutat” și prenumele pseudonimului său.
Lewis Carroll – Charles Lutwidge Dodgson
Alice ar fi avut și mai tare de furcă în aventurile ei, dacă creatorul ei și-ar fi păstrat numele adevărat în literatură. Charles Lutwidge Dodgson a intuit bine când și-a schimbat numele în Lewis Carroll, atât pe motiv că ține la intimitatea lui, cât și pentru că îi plăcea lingvistica și jocurile de cuvinte.
Agatha Christie / Mary Westmacott – Agatha Mary Clarissa Miller Christie
Dacă pentru romanele sale polițiste, „Regina Crimei” și-a ales doar primul prenume alături de numele de familie, pentru cele șase romane de dragoste pe care le-a scris a ales pseudonimul Mary Westmacott. Mai trebuie să spunem că romanele sale de dragoste nu se ridică mai deloc la aceeași înălțime cu celebrele sale romane polițiste care au făcut-o atât de faimoasă în întreaga lume?
John le Carré – David John Moore Cornwell
Îndrăgitul scriitor de romane de spionaj care a plecat dintre noi la finalul anului trecut avea de fapt un cu totul alt nume. Pe numele său real David John Moore Cornwell, John și-a ales un pseudonim pentru cărțile sale despre spioni pentru simplul motiv că și el era unul, iar Serviciile Secrete îi interziceau să își folosească identitatea reală în meseria de scriitor.
Nu știm dacă traseul lor literar ar fi fost același dacă și-ar fi păstrat numele real, dar tot ce putem ști este că ne bucurăm că au scris și că au lăsat omenirii atât de multe și atât de bune opere literare.
